Varza şi calităţile sale

Toate studiile făcute până în prezent arată că efectele adverse ale tratamentului cu varză sunt foarte rare şi reduse ca intensitate şi se referă cel mai adesea la deranjamente digestive cum ar fi: balonare, uşoare colici abdominale, şi în cazuri foarte rare diaree. Celor care au un sistem digestiv sensibil la varză li se recomandă consumul de condimente cum ar fi chimenul, anasonul, feniculul, care sunt un adevărat antidot la astfel de probleme.

Varza va fi consumată cu prudenţă, la început în cantităţi foarte mici, de persoanele care suferă de colită de fermentaţie, care s-ar putea să nu suporte varza crudă ori pe cea murată, ci doar pe cea fiartă.
Persoanele cu hiper şi hipotiroidie vor consuma, de asemenea, cu prudenţă, varza, consumând-o la început în cantităţi mici.

Bolile ce pot fi prevenite prin consumul zilnic al verzei

Infecţii respiratorii - varza este mai bogată în vitamina C decât portocalele, are puţine calorii şi multe substanţe cu efect antioxidant, conţine magneziu, potasiu, calciu. Toate aceste caracteristici o recomandă în mod special ca remediu pentru întărirea imunităţii. Se administrează proaspătă, sub formă de salată, câte 3-400 de grame pe zi, la bolnavii cu infecţii respiratorii, pentru a susţine organismul şi pentru a grăbi procesul de vindecare. Persoanelor cărora li se administrează antibiotice de sinteză li se recomandă a consuma şi varză murată, pentru restabilirea florei tubului digestiv şi pentru contracararea efectului imuno-supresor al acestor medicamente.

De asemenea, varza este recomandată şi în tratarea arsurilor de gravitate mică şi medie – prin spălarea zonei afectate de 2 – 3 ori pe zi, precum şi aplicarea vreme de 15 minute a unor comprese umezite cu suc de varză. Acestea au efect antiinfecţios şi ajută la vindecarea mai rapidă şi cât mai estetică, prevenind formarea cicatricelor.

Rănile care se vindecă greu – se tratează prin aplicarea zilnică a unor comprese cu suc de varză, care se vor ţine pe rană aproximativ o oră, după care, zona se lasă descoperită pentru a se usca, aproximativ o oră. Studiile arată că prin mecanisme încă prea puţin cunoscute, procesul de vindecare al rănilor este mult accelerat, scade riscul de infecţie, iar semnele care rămân de obicei după vindecare sunt mai puţin vizibile.

Eczeme infecţioase, infecţiile fungice - frunzele de varză proaspătă zdrobite cu ciocanul pentru şniţele se pun pe zona afectată, apoi se aplică deasupra un nailon, care se fixează cu bandaj sau cu leucoplast. Se lasă să acţioneze vreme de 4 ore pe zi, după care zona pe care a fost aplicată cataplasma cu frunză de varză, se lasă liberă pentru a se usca, aproximativ 45 de minute – o oră. Aplicaţia se va face până la vindecarea definitivă. Compuşii pe bază de sulf prezenţi în frunzele de varză, au o puternică acţiune antiseptică asupra bacteriilor şi a ciupercilor parazite.

Entorsă, luxaţii - se aplică pe zona afectată frunze de varză bine zdrobite şi se leagă cu o faşă elastică. Aplicaţia se va face vreme de 4 ore pe zi. În primele două zile de la producerea accidentului se pun deasupra cataplasmei şi pungi cu cuburi de gheaţă. Practica arată că datorită acestui tratament, timpul de refacere al ligamentelor se scurtează, durerile sunt atenuate, şi în multe dintre cazuri, chiar pungile cu lichid sinovial care se formează sunt mult mai mici.

Dureri reumatice - pe zona afectată de reumatism, se recomandă aplicarea dimineaţă şi, eventual seara, frunze de varză bine zdrobite. Se ţin minimum două ore. Intern, se recomandă consumarea a câte 1-2 pahare de suc proaspăt de varză pe zi, în cure de 40 de zile, urmate de 14 zile pauză. Tratamentul extern şi intern cu varză proaspătă are efect antiinflamator articular, încetineşte sau chiar stopează procesele degenerative, ajutând astfel la recâştigarea mobilităţii articulaţiilor.

Tratarea gastroenteritei

Infuzie de flori de muşeţel

Se iau 1-2 linguriţe de flori şi se opăresc cu 250 ml de apă fiartă. Se acoperă vasul 5-15 minute, se strecoară şi se consumă după masă, câte două căni cu infuzie pe zi. Această infuzie are un efect antiseptic.

Infuzie de flori de coada şoricelului
Se infuzează două linguriţe de flori la 500 ml apă fiartă, se lasă la infuzat 10 – 15 minute, se strecoară şi se consumă întreaga cantitate pe parcursul unei zile, fără a fi îndulcit.

Infuzie de cimbrişor
Infuzia se prepară din 1-2 linguriţe de plantă la 250 ml de apă clocotită, se acoperă vasul 5-10 minute, se strecoară şi se bea neîndulcit. Se recomandă consumarea a două căni cu infuzie pe zi. Are de asemenea efect antiseptic.

Infuzie cu cimbru de cultură
Se prepară infuzia din o linguriţă de plantă la 250 ml de apă în clocot, se lasă vasul acoperit, 5 – 10 minute, se strecoară şi se consumă încet, cu înghiţituri mici, după mesele de dimineaţă şi de prânz.

Decoct din rădăcină de cerenţel
Se pun la fiert în 250 ml de apă rece, două linguriţe de rădăcină zdrobită, şi se fierbe cu focul mic aproximativ 15-20 de minute. Se lasă să se răcească, se strecoară şi se consumă de preferinţă înainte de masa de dimineaţă. Dacă este amestecat în părţi egale cu flori de muşeţel, mentă sau sunătoare, efectul creşte.

Infuzie de sunătoare
O linguriţă de plantă se infuzează 10 minute cu 250 ml apă în clocot, se strecoară şi se bea, cu înghiţituri mici câte 2-3 căni pe zi.

Tratarea spasmofiliei

Cura cu orz verde
Tulpinile de orz verde ajunse la înălţimea de 25 – 30 cm, înainte de a se forma spicul, se recoltează, se spală bine, se taie mărunt, se îmbibă cu apă şi se amestecă până devine păstos, se introduce în blender pentru a se amesteca bine. Sucul astfel obţinut conţine cele mai valoroase elemente necesare organismului. Cura durează de regulă 3 – 4 săptămâni, de două ori pe an, toamna şi primăvara, când se consumă 3 pahare cu suc pe zi.

Infuzie combinată
Se amestecă următoarele plante în următoarele cantităţi: 10 g – talpa gâştei, 20 g – valeriană, 20 g – coada calului, 20 g – coada şoricelului, 20 g – urzică. Se ia o linguriţă din acest amestec, mai întâi se macerează 5 minute în puţină apă rece, după care se adaugă 250 ml apă în clocot. Se lasă în repaus 5 minute, se strecoară şi se consumă, de regulă câte 3 căni de ceai pe zi.

Cura cu grâu încolţit
Se alege grâu din ultima recoltă, se alege de corpuri străine, se spală bine şi se lasă pentru 48 de ore într-un vas cu apă, având grijă ca dimineaţa şi seara, apa să se schimbe. După cele 48 de ore, se spală din nou grâul cu apă şi se aşază într-un vas de porţelan, într-un strat gros de un deget. Se stropeşte cu puţină apă caldă, se acoperă cu un capac sau o folie de plastic, iar deasupra se acoperă cu o coală de ziar sau cu o pânză mai închisă la culoare, iar dimineaţa şi seara se clăteşte cu apă rece. În acest mod, grâul încolţeşte în 3 – 4 zile, în perioada rece, iar vara în două zile. Se administrează câte 3 – 4 linguri de grâu încolţit, în fiecare zi, timp de 3 – 4 luni pe an. Se poate amesteca cu tot felul de salate, cu iaurt, cu miere de albine sau cu brânză de vaci, constituind o masă hrănitoare.

Mierea şi scorţişoara – o combinaţie curativă la îndemâna tuturor

S-a descoperit că prin combinarea unei cantităţi de miere cu scortişoară se pot vindeca majoritatea bolilor. Mierea este produsă în majoritatea ţărilor lumii. Medicina alternativă Ayurvedica, precum şi cea Yunani au utilizat mierea ca remediu vital timp de mai multe secole.

Oamenii de ştiinţă de astăzi au acceptat şi ei mierea de albine ca pe un remediu foarte eficient în tratarea mai multor tipuri de afecţiuni, descoperind că nu creează efecte secundare. Ştiinţa contemporană ne-a demonstrat că deşi mierea este dulce şi conţine zahăr, dacă se va administra în doze corespunzătoare, ca şi un medicament, nu va dăuna pacienţilor cu diabet. O revistă faimoasă, Weekly World News, care apare în Canada, a publicat în ediţia din 17 ianuarie 1995 o listă de afecţiuni care pot fi vindecate cu ajutorul combinaţiei de miere cu scorţişoară, în urma studiilor efectuate de savanţii occidentali.

Boli ce pot fi tratate cu ajutorul mierii şi al scorţişoarei

ARTRITA
Într-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că atunci când doctorii le-au administrat pacienţilor o combinaţie de o lingură de miere cu o jumătate de linguriţă de scorţişoară pudră înainte de micul dejun, timp de o săptămână, din 200 de pacienţi trataţi, 73 de pacienţi au scăpat complet de dureri în interval de o lună. Majoritatea acestor pacienţi nu puteau merge sau aveau o libertate de mişcare restrânsă, dar după terapie, au început să meargă cu mai puţine dureri.

Amestecaţi o parte de miere în două părţi apă călduţă şi apoi adăugaţi o linguriţă de scorţişoara pudră. Faceţi o pastă şi masaţi-o uşor în partea de corp care vă doare. Durerea cedează în interval de 15 - 30 minute, în cele mai multe dintre cazuri. Pacienţii cu artrită îşi pot administra zilnic câte o cană de apă fierbinte cu două linguri de miere şi o linguriţă de scorţişoară pudră. Dacă remediul se va administra cu regularitate, chiar şi durerile provocate de artrita cronică pot fi ameliorate sau vindecate.

O pastă preparată dintr-o ligură de miere şi o jumătate de linguriţă de scorţişoară pulbere, luată înainte de micul dejun, poate reda libertatea de mişcare chiar şi persoanelor care se deplasează cu mare greutate.